De retinut ca noi nu garantam reusita intr-un anumit tratament pe care il gasiti la noi pe site. Am creat acest site care are un caracter informativ. Speram sa va ajutam. Oricum vizitati mai multe pagini si mai multe tratamente alternative ca sa vedeti care se potriveste cel mai bine organismului dumneavoastra. Unele plate le veti cunoaste pentru ca sunt foarte cunoscute si sunt folosite des in tratamentele alterantive si in cele naturiste, dar alte plante, fructe, legume, va trebui sa le cumparati de le diferite farmacii naturiste.
Cum se face un ceai calmant?
Contine: Conuri de hamei, flori de tei, fructe de paducel, radacina de odolean, talpa-gastei.
Tulburarile nervoase se datoresc in general surmenajului, emotiilor puternice si repetate. Printr-o viata ordonata, aceste stari pot fi inlaturate. Un ceai calmant va contribui la crearea unei stari de liniste. Plantele medicinale ca odoleanul si talpa-gastei aduc o echilibrare si calmare a sistemului nervos. Fructele de paducel completeaza actiunea celorlalte plante, regland bataile inimii. Florile de tei si conurile de hamei intregesc actiuneaterapeu-tica a celorlalte plante, producand o stare de liniste a intregului organism. Se bea cate o ceasca de ceai cald, la nevoie sau in cure de 3-4 saptamani.
Ceaiul chinezesc
Cantitatea de ceai
De regula, în ceasca sau paharul cu 150-200 de grame de apa calda se pun aproximativ 3 grame de ceai si aceasta cantitate poate varia de la un caz la altul, în functie de sortimentul de ceai. De pilda, când se face ceaiul Puer, se pun în fiecare pahar aproximativ 5-10 grame, iar când se prepara ceaiul Wulong, se pune vreo jumatate de ceasca de ceai. Cantitatea de apa folosita la pregatirea ceaiului este, de asemenea, strâns legata de preferintele si obiceiurile consumatorilor. În regiunile Xingjiang, Tibet, Mongolia Interioara si provincia Qinghai, populate de minoritati nationale, unde populatia consuma multa carne si putina vegetatie, ceaiul este foarte consistent si contine zahar, lapte si uneori sare. În vastele regiuni din nordul si nord-estul Chinei, se consuma de obicei caiul de iasomie în cantitate mare. În regiunile din bazinul cursului inferior si mijlociu al fluviului Yangtzi, se consuma ceaiul verde facut în pahare mici de portelan sau de sticla, iar în fiecare pahar se pune doar o mica cantitate de ceai. În provinciile Fujian, Guangdong si Taiwan, populatiei îi place sa consume ceaiul Kongfu, ceai pus în cantitate mare în cesti sau ceainice mici. Batrânii si oamenii între doua vârste beau de obicei ceaiul consistent.
Temperatura apei
Temperatura apei este foarte imporanta pentru a face un ceai bun.
Când se prepara ceaiul verde de clasa 1, care este de obicei din muguri fragezi, nu este bine sa se foloseasca apa clocotita. Se recomanda ca apa sa aiba o temperatura de circa 80 de grade, pentru ca ceaiul facut sa se mentina verde, proaspat, iar vitamina C sa fie pastrata în cantitate maxima. Când se fac ceaiul negru sau cel de iasomie, trebuie sa se foloseasca apa de 100 de grade ca sa iasa gustul. Când se fac ceaiurile Wulogn si Puer, se propune ca ceaiul sa fie fiart în apa timp de câteva minute.